Aventura pe două continente a unei profesoare din România. Cât de diferit e să predai engleza în Norvegia sau în Mexic

Aventura pe două continente a unei profesoare din România. Cât de diferit e să predai engleza în Norvegia sau în Mexic

Evelina Bejan și-a început experiența internațională încă din timpul studenției. Era studentă la Engleză-Italiană, Facultatea de Litere de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Fiindcă nu și-a permis să studieze în străinătate pe cont propriu, a profitat de oportunitățile Erasmus și în 2014 era deja într-un stagiu de studii în Norvegia.

„Am cunoscut un sistem de învățământ despre care auzeam doar la știri, extrem de bine pus la punct. Cred că cea mai frapantă și de apreciat componentă a tot ceea ce am trăit în Norvegia a fost practicabilitatea cursurilor, toate fiind focusate pe realitatea ce ne înconjoară și pe utilizarea informației în contexte reale”, spune Evelina pentru Școala 9.

În 2015 a plecat în al doilea stagiu, în Barcelona, Spania, unde lucrurile s-au întâmplat total diferit. Dacă în Norvegia primea foarte mult ajutor și încurajare din partea cadrului didactic, în Spania a trebuit să fie autodidactă. „Lucrurile nu au fost la fel de organizate, iar structura cursurilor a fost mai diferită, au fost centrate mai mult pe textbook work (lucrul cu cartea – n.r.) și pe foarte multă cercetare și lucru individual, în afara orelor de curs”, povestește Evelina.

Cred că de la norvegieni am învățat să fiu mult mai răbdătoare cu procesul meu de învățare, să-mi organizez obiectivele și să mă dedic lor, în timp ce de la spanioli am învățat să profit de orice experiență și să nu spun nu.

Evelina Bejan:

Limba engleză, la fel precum cea maternă pentru norvegieni

Norvegienii sunt foarte serioși cu privire la viitorul lor, iar învățarea limbii engleze este pentru ei la fel de importantă ca și limba maternă.

„Norvegienii sunt mult mai interesați de dezvoltarea și procesul tău în sistemul de învățământ (certificări, diplome, conferințe etc.) și de dezvoltarea și creșterea personală, deoarece ei consideră că o cărămidă bine pusă stă la baza oricărei slujbe bine făcute”, explică profesoara.

Și pentru spanioli limba engleză este importantă, dar din motive diferite de ale norvegienilor. Mulți dintre studenți visează la o slujbă afară, iar cum limba engleză este limbă de tranzit, toți se motivează doar pe baza principiilor profesionale, și nu personale.

Spaniolii se bazează pe o slujbă bună și un trai decent și lipsit de griji. Se pune accent mai curând pe experiența profesională decât pe studii, ceea ce este contrar Norvegiei.

Evelina Bejan:

Evelina a crezut că a ieșit de pe băncile facultății foarte pregătită și a pășit cu încredere în primul an în învățământ. Dar practica e altceva. A trebuit să anuleze tot ce știa din punct de vedere metodic și pedagogic, a luat-o de la zero, a trebuit să facă față presiunii și să țină piept birocrației din sistem.

„Am furat de la toți profesorii câte ceva, cum să pregătesc copiii pentru lecțiile de gramatică, cum să sparg gheața cu copiii timizi, cum să introduc momente de respirație și relaxare după o activitate de două ore”, povestește Evelina.

În Mexic, sunt examene finale la toate materiile

După cele două stagii, pentru Evelina au urmat doi ani intenși în America de Nord, mai exact în Mexic, unde a întâmpinat pentru prima dată greutățile de profesor și tot ce vine din lucrul cu copiii.

A aplicat online pentru un job în străinătate și apoi a trecut de două runde de interviuri. Când a fost acceptată, și-a făcut bagajele și a plecat la peste 10.000 de kilometri distanță ca să practice cu adevărat ce a învățat.

„Am primit 6 grupe de adolescenți (clasa a VIII-a) însumând aproape 100 de elevi. Întocmirea examenelor, corectarea lor și ședințele cu părinții au fost cele mai grele lucruri de învățat”, spune profesoara.

Evelina preda engleză, una dintre cele mai importante materii pentru mexicani. Toți visau să ajungă în SUA, așa că ei nu luau doar o notă la orele ei, ci își asigurau viitorul.

„Ziua de lucru începea la ora 7 dimineața și se termina la ora 15.30, lucram mai mereu încă două ore când ajungeam acasă, fie la planurile de lecție, fie corectând anumite activități”, explică tânăra de 27 de ani.

A găsit un sistem de evaluare bazat pe aceleași examene finale pe care le vedem și în România, evaluare care se întinde pe o perioadă de maximum două săptămâni. Doar că elevii mexicani au testări finale la toate materiile aplicate de la clasa I până la clasa a XII-a.

„Se folosește doar sistemul de la 0 la 10 pentru toate clasele, iar 7 este nota de trecere. Ca și-n România, se aplică testări speciale pentru a trece în clasa a IX-a”.

Departe de casă a înțeles că mentalitatea de la noi este greșită. Nici profesorii, nici părinții de peste hotare nu se ghidează ca noi după premisa „copilul meu trebuie să fie cel mai bun”. Ei spun: trebuie să învețe bine, dar nu la toate, important e să-și găsească el ceea ce îl motivează și îl pasionează.

Despre lecțiile învățate ca profesor în străinătate, mai multe pe Școala 9.

Libertatea