Cum îi așteaptă fermierii germani pe muncitorii români: „Avem nevoie de lucrători cu experiență și îi tratăm corespunzător, pentru că vrem să îi păstrăm”

Cum îi așteaptă fermierii germani pe muncitorii români: „Avem nevoie de lucrători cu experiență și îi tratăm corespunzător, pentru că vrem să îi păstrăm”

În Germania, sezonul sparanghelului e aproape, însă pandemia de COVID-19 le îngreunează și mai mult munca lucrătorilor sezonieri. La ferma de sparanghel și căpșuni a familiei Hensgens din localitatea germană Selfkant, cei mai mulți muncitori sunt din România. Fermierii germani spun că s-au pregătit minuțios în așteptarea românilor și au luat măsuri stricte. Când a izbucnit pandemia anul trecut, trei din cei 10 sezonieri care se aflau deja la fermă s-au întors, de frică, în România, relatează Deutsche Welle.

Cel de-al doilea val al pandemiei le dă emoții fermierilor germani din localitatea Selfkant, aflată aproape de granița cu Olanda. Recunosc însă că acum cel puțin știu la ce să se aștepte. „Anul trecut, în martie, nu știam nimic”, spune Chris Hensgens, în vârstă de 32 de ani, care conduce, alături de fratele său Arne și de tatăl lor, afacerea familiei.

Acum sunt doar 15 muncitori care lucrează pe câmp, dar mai mulți sunt așteptați să ajungă în scurt timp. În vârful sezonului, sunt chiar și 150 de oameni care muncesc la fermă, spun patronii.

De teamă, mulți muncitori s-au întors acasă, în România

În funcție de vreme, sezonul de sparanghel începe la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie. După sparanghel urmează căpșunile, apoi, pe rând, afinele, ceapa, sfecla de zahăr, grâul și porumbul.

Selfkant se află în districtul administrativ Heinsberg, care a fost primul focar de infecție din Germania în februarie anul trecut.

Când a izbucnit pandemia, 3 din cei 10 muncitori români care erau deja la fermă s-au întors imediat în țară, de frică, a povestit Chris Hensgens pentru DW.

Muncitor la fermă de sparanghel din Germania | Foto: EPA

Când Germania a intrat prima dată în carantină, sezonierii nu au mai avut voie deloc să intre în țară. Apoi, regulile s-au schimbat, iar fermierii au putut aduce lucrători pe câmp, pe propria cheltuială.

Familia Hensgens a cheltuit aproape 10.000 de euro doar pe bilete. Iar unele nici nu au fost folosite.

La ferma familiei Hensgens, cei mai mulți muncitori sunt români. De altfel, câmpurile din toată Germania <a href=”https://www.libertatea.ro/stiri/campurile-germania-pline-muncitori-romani-abuzuri-3196764″>sunt pline de lucrători români.</a>

„Muncitorii români nu au știut unde este aeroportul și cum să ajungă acolo, pentru că, de regulă, erau luați de acasă cu autobuzul și aduși direct aici”, explică Chris Hensgens.

Reguli noi: fără cumpărături, echipe fixe și fiecare mănâncă în camera lui

Ferma de sparanghel este a doua cea mai mare din regiune și are 250 de hectare. Fără muncitorii sezonieri, ferma nu ar putea funcționa.

Fermă de sparanghel din Germania | Foto: EPA

Însă pandemia impune în continuare reguli stricte de igienă și distanțare, astfel că lucrătorii trebuie să se obișnuiască și cu noile condiții. Doar o parte dintre ei vor putea sta în spațiile de locuit, unde sunt camere de câte patru persoane, bucătării, băi și sufragerii comune. Ceilalți vor locui în containere special amenajate și toate spațiile vor fi dezinfectate constant.

Pentru a reduce cât mai mult expunerea la pericolul de infectare, muncitorii nu își vor mai face singuri cumpărăturile, ci vor consuma numai preparate făcute de bucătarii de la fermă. De asemenea, fiecare va mânca în camera lui, arată DW în reportajul realizat la ferma germanilor.

La fel ca anul trecut, când a izbucnit pandemia, echipele care muncesc pe câmp vor fi mai mici și vor rămâne fixe. Va exista un plan bine stabilit, astfel încât toți să știe cine, unde și între ce ore lucrează, iar grupurile să nu se intersecteze pe ogoare, au explicat fermierii germani.

Doar cu test COVID negativ

Ca să meargă în Germania, muncitorii sezonieri trebuie să aibă dovada unui test COVID negativ. Vor fi testați din nou după câteva zile, la fermă.

Frații Hensgens se gândesc că ar trebui să-și testeze angajații de mai multe ori pe an, cel mai probabil pe propria cheltuială. La fel au făcut și anul trecut, după ce a izbucnit un focar la o fermă de căpșuni din Bavaria, și i-a costat în total 7.000 de euro.

„Atunci, una dintre angajate a ieșit pozitivă”, spune Chris Hengens. Locuia singură în cameră, așa că a putut sta în carantină acolo 14 zile.

Muncitor la o fermă de sparanghel din Germania | Foto EPA

„I-am plătit salariul în continuare, iar statul urma să ne returneze banii. Nu am primit nimic până acum”, povestește fermierul.

Fără asigurări medicale pentru sezonieri

Germanii de la ferma de sparanghel le-au făcut tuturor lucrătorilor asigurări de sănătate, dar asta nu e o practică obișnuită în Germania, arată Deutsche Welle.

Aici, sezonierii care nu lucrează mai mult de 70 de zile pe an sunt scutiți de taxe și impozite și la fel și angajatorii, așa că nimeni nu plătește în aceste cazuri asigurări de boală, pensie sau șomaj.

În 2020, germanii au fost scutiți de taxe pentru o perioadă de 115 zile pentru ca sezonierii să nu fie nevoiți să-și schimbe locul de muncă prea des. Fermierii cer și anul acesta să fie scutiți de taxe, dar Guvernul respinge ideea.

Muncă în condiții precare

La ferma de sparanghel a familiei Hensgens, o zi de muncă durează între 8 și 9 ore, iar lucrătorii sunt plătiți cu aproape 10 euro pe oră, plus bonus, în funcție de cantitatea recoltată. Din salariu, muncitorii trebuie să își plătească transportul de 200 de euro dus-întors de la și către fermă și 9 euro pe zi pentru cazare.

Fermă de sparanghel din Germania | Foto EPA

„În funcție de munca prestată, angajații noștri câștigă până la 2.500 de euro pe lună”, arată Arne Hensgens, conform GW. „Oamenii mereu spun că oricine poate aduna căpșuni. Dar nu e așa. Avem nevoie de oameni cu experiență și îi tratăm corespunzător, pentru că ne dorim să-i păstrăm”, spun fermierii germani.

Germania primeşte în fiecare an aproximativ 300.000 de lucrători sezonieri din străinătate pentru sectorul său agricol. Mai bine de jumătate dintre ei sunt români.

De multe ori, oamenii din Europa de Est care lucrează în Germania au parte de condiții inumane de lucru și primesc salarii infime pentru munca pe care o prestează chiar și 13 ore pe zi. Iar asta nu se întâmplă doar la ferme, ci și în abatoare, unde au lucrat sau lucrează peste 30.000 de români.

Libertatea