Impozitarea multinaționalelor. Se pregătește o revoluție fiscală la nivel mondial

Impozitarea multinaționalelor. Se pregătește o revoluție fiscală la nivel mondial

Miniștrii de finanțe ai G20 au luat act, miercuri, de susținerea administrației Biden pentru proiectul de instaurare a unui prag fiscal minim de impozitare, încredințat în urmă cu patru ani Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Un acord ar putea fi încheiat până la jumătatea acestui an, scrie publicația franceză Le Monde.

Revoluția fiscală este aproape, scriu jurnaliștii francezi. Un acord asupra unui prag minimal mondial de impozitare a societăților comerciale, care va fi aplicat celor mai mari și rentabile dintre multinaționalele din întreaga lume, nu numai companiilor din GAFA (Google, Apple, Facebook și Amazon), ar putea fi pus în aplicare începând din iulie, cel mai târziu în toamnă, potrivit informațiilor Le Monde.Un astfel de acord ar putea aduce în fiecare an peste 100 de miliarde de dolari (84 de miliarde de euro) în casieriile statelor greu încercate de pandemia de COVID-19 și de oprirea economiei mondiale.

Reuniți miercuri, 7 aprilie în videoconferință, miniștrii de finanțe din G20 – grup compus din cele mai bogate 19 țări din lume plus Uniunea Europeană – au luat act de susținerea anunțată de administrația Biden pentru proiectul de reformă a fiscalității mondiale, încredințat în urmă cu patru ani OCDE.

Aceștia și-au exprimat dorința de a ajunge la un acord „până la jumătatea acestui an” asupra unui astfel de prag minimal ce va fi aplicat peste tot în lume.

Două zile mai devreme, Janet Yellen, secretara Trezoreriei Statelor Unite, a dezvăluit poziția noii administrații Biden privind acest dosar urmărit cu interes de comunitatea internațională: „Lucrăm împreună cu țările din G20 pentru a stabili un prag minimal de impozitare a societăților, care ar putea stopa declinul”, a declarat aceasta.

O declarație conformă cu angajamentele luate de Joe Biden în timpul campaniei electorale, în totală contradicție cu politica promovată de Donald Trump.

FMI salută inițiativa

De marți, 6 aprilie, Gita Gopinath, economista-șefă a Fondului Monetar Internațional, salutase perspectiva unui astfel de acord mondial. Transferul banilor către paradisurile fiscale „ne preocupă foarte mult”, spunea ea, pentru că „reduce baza impozabilă prin care guvernele pot obține venituri pentru a efectua cheltuielile sociale și economice necesare”.

FMI a calculat că măsurile fiscale adoptate de țările din G20 de la începutul pandemiei de COVID-19 ating 12.700 de miliarde de dolari, fără a include planul de investiții de aproximativ 2.000 de miliarde de dolari anunțat recent de președintele american Joe Biden. Un efort mondial care trebuie finanțat, notează Le Monde.

Pentru economiile avansate, măsurile adoptate din cauza pandemiei reprezintă 6% din PIB. Datoria publică mondială, care a atins deja 97% din PIB în 2020, se estimează că va ajunge spre 100% în 2021.

Pentru a ieși din această situație problematică, FMI preconizează un nou cadru fiscal adaptat situației actuale, din care face parte și pragul minimal de impozitare a societăților comerciale.

Jurnaliștii francezi spun că proiectul este mai mult decât un pas înainte: este un „aggiornamento fiscal”. „Aggiornamento” este un termen italian care înseamnă actualizare și care a fost utilizat de episcopi și de media în timpul Conciliului Vatican II pentru a desemna dorința de schimbare în religie, de modificare și de adaptare la modernitate.

Un astfel de prag minimal ar viza direct delocalizarea profiturilor în paradisurile fiscale, statele punându-se de acord pentru a recupera diferența între impozitul achitat în străinătate de către companiile naționale și impozitul pe care acestea ar fi trebuit să-l achite pe teritoriul acestora – superior sau egal acestui prag minimal.

„Acest prag minimal mondial ar trebui să aibă repercusiuni în țările europene care au cote scăzute de impozitare a societăților”, spun oficialii francezi. În Germania, ministrul de finanțe, Olaf Scholz, califică propunerea americană drept „un progres major”.

Un impuls american

Președintele Statelor Unite, Joe Biden (stânga), alături de secretara Trezoreriei americane, Janet Yellen, în Biroul Oval de la Casa Albă, 29 ianuarie 2021 | Foto: Hepta

De altfel, fără aderarea primei economii mondiale, de unde provin o bună parte a marilor multinaționale, proiectul de reformă întocmit de OCDE nu ar fi putut fi pus în aplicare, punctează Le Monde.

Impulsul american ar trebui să-i încurajeze pe marii partizani ai reformei, între care Germania și Franța, care vor în mod special partea lor din taxarea giganților din industria digitală.

„Discuțiile noastre cu 140 de state avansaseră deja, dar noua administrație Biden va da un nou suflu”, spune Pascal Saint-Amans, directorul centrului de politică și administrație fiscală din cadrul OCDE. 

Impozit global negociat între 12,5% și 17%

La cât s-ar putea ridica viitorul prag fiscal minim de impozitare globală? Pe 5 aprilie, secretara Trezoreriei Statelor Unite, Janet Yellen, a ridicat ștacheta. Ea a prezentat o foaie de rută fiscală ambițioasă pentru țara ei, menită să finanțeze planul de investiții gigant de 2.000 de miliarde de dolari anunțat de președintele Joe Biden.

Dacă Congresul va aproba, cota de impozitare a scoietăților comerciale va trece de la 21% la 28% pentru profiturile realizate pe teritoriul american și de la între 10,5 și 13% la 21% pentru beneficiile realizate în străinătate – miezul problemei negociate de OCDE.

Până în prezent, discuțiile din cadrul OCDE se învârteau în jurul unei cote de impozitare globală de minimum 12,5%. O cotă între 15% și 17% este însă luată în calcul.

Taxarea giganților digitali

Proiectul OCDE nu se rezumă doar la instaurarea unui impozit minimal mondial, gândit ca o plasă de siguranță pentru a limita concurența fiscală între țări. El introduce și un alt pilon, consacrat modului în care pot fi taxate eficient companiile digitale și, în general, multinaționalele active pe multe piețe fără a avea o prezență fizică impozabilă.

Aceste companii scapă astăzi pe scară largă de impozitare din cauza regulilor fiscale depășite, notează Le Monde.

Acest pilon prevede o repartizare a profiturilor între țările unde companiile și-au implantat sediile și cele unde acestea activează pe piețe, realizând cifre de afaceri și beneficii. Potrivit proiectului OCDE, aceste „țări-piață” ar urma să primească un procentaj din profitul mondial al companiilor care depășesc un anumit prag al beneficiilor.

În total, concluzionează jurnaliștii francezi, este vorba despre cea mai ambițioasă reformă fiscală mondială încercată vreodată, care va trebui să pună de acord dincolo de Statele Unite, Europa, India, China…

Iar lunile ce vor urma sunt determinante pentru viitorul acestei reforme fiscale, care ar urma să scoată din circuit paradisurile fiscale.

Libertatea