Ziua celor fără teritoriu, dar cu inima deschisă. Mesaj de ziua romilor de la unul de-al lor

Ziua celor fără teritoriu, dar cu inima deschisă. Mesaj de ziua romilor de la unul de-al lor

Pe 8 aprilie se aniversează o jumătate de secol de la prima Zi Internațională a Romilor. 

Anul acesta se împlinesc 50 de ani de când sărbătorim Ziua Internațională a Romilor. În 1971, la Londra, a avut loc primul congres internațional al romilor în care s-au stabilit simbolurile națiunii rome, o națiune atipică din multe puncte de vedere. O națiune fără un teritoriu anume, dar răspândită pe tot continentul european, în cele două Americi, în Asia și chiar în Africa. 

<strong>O națiune stigmatizată. O națiune care a simțit nevoia să se afirme printre popoarele lumii în virtutea unui drept al tuturor – autodeterminarea. </strong>

Astăzi, în Europa, la 50 de ani de la congresul din 1971, națiunea romă nu mai este doar un deziderat, ci un proces continuu prin care voci din comunitate sunt încurajate să contribuie la acest construct și care, în același timp, se lovește de obstacole din exteriorul și din interiorul comunității de romi. 

Nicolae Gheorghe, fondatorul mișcării romilor, a avut un vis! Și-a dorit ca în fiecare comunitate a romilor din România să existe o asociație, un grup de inițiativă, o voce comună a comunității pentru a se asigura că autoritățile locale, politicienii, instituțiile locale ascultă și își fac datoria față și de cetățenii români de etnie romă.

Ciprian Nicula purtând un tricou cu poza fondatorului mișcării romilor, Nicolae Gheorghe și Zeljko Jovanovic – unul dintre promotorii mișcării romilor la nivel internațional

Vocea romilor, organizarea comunităților de romi și participarea lor la viața publică ca cetățeni români formează calea pe care sociologul rom a proiectat-o ca fiind cea morală.

Visul lui Nicolae Gheorghe devine ușor-ușor realitate, dar procesul este mult mai anevoios decât s-a crezut în anii 70’. În prezent, există platforme civice care lucrează în comunități pentru acest deziderat. În același timp, există și cei care au ales să instrumentalizeze politic romii, asemenea vătafilor din perioada sclaviei. Desigur, ceea ce fac ei este, în esență, doar o altă formă de dominare și corupție în raport cu dezideratul romilor lansat atunci, în 1971. 

Și, cum nu întotdeauna „binili învinge”, instrumentalizarea politică a romilor a rămas o constantă ce-i ține captivi în excluziune, desconsiderare, marginalizare. 

“Binili” nu poate învinge atâta vreme cât cei care reprezintă romii în parlament – pe locurile rezervate minorităților – propun guvernului României să folosească în documentele oficiale, pentru recensământul din 2022, termenii peiorativi „țigani”, „țigani de mătase”, „cocalari”, „caștalii” sau „pletoși”.

Evident, guvernul a acceptat. Chiar și unele ONG-uri rome alături de unii specialiști au acceptat această batjocură. De ce? Probabil pentru că așa trebuie să iasă la cântar. Mai mulți romi… e de bine! La naiba cu morala și autodeterminarea! Principiile sunt doar pentru trăncăneală, nu și pentru modul în care facem lucrurile. 

Și, atunci, la ce bun toate ideile fondatoare ale națiunii rome dacă „lupta noastră” nu este dusă și în interiorul comunităților, cu cei care pozează în lideri cu „drepturi”, în specialiști imbatabili, în „țigani de măsase” (sic!), pentru a justifica corupția morală și, de multe ori, chiar rasismul? 

În 2018, un grup de activiste și activiști romi a organizat un protest în București față de rasismul autohton (foto Platforma Aresel)

8 aprile, Ziua Internațională a Romilor, nu este despre cine dă mai bine din buric la petreceri cu mici și bere, în plină pandemie. E o zi despre demnitate, despre depășirea obstacolelor socio-economice ale comunităților de romi, despre combaterea stereotipurilor și rasismului, despre responsabilitate față de o națiune născută târziu și care trebuie să-și găsească un loc respectabil în rândul celorlalte popoare europene. 

Libertatea